24 octombrie 2012

23 octombrie 2012

Despre oameni cu roti


   Candva prin vara trecuta m-am decis ca vreau sa merg pe doua roti. Zis si facut, dupa cateva saptamani de gandire mi-am ales o bicicleta. Una cu coada tare, de munte, pentru ca din cand in cand o mai iau "pe aratura" . Nu mai avusesm una de pe la 13 ani. M-am unificat repede cu ea. Intr-un oras aglomerat precum Bucuresti este un mare castig. Un drum pana in centru, il faci intr-un timp mai mic decat mijlocul de transport, daca pedalezi constant cu o viteza de 20km/h. Si nu doar spre centru... caaam oriunde. Chiar daca orasul nu-i prietenos cu biciclistii (fata de Cluj sau Sibiu) ,si aici ma refer la infrastructura si mentalitatea unor cetateni, dar exista semne de imbunatatire.
   Cand am spus ca nu-i prietenos orasul cu biciclistii, mai ma refeream si la faptul ca dupa 4 luni de zile bicicleta mi-a fost furata din fata unui magazin, de unde era legata cu cablu antifurt (ceva mai serios), de sub camera de vedere, si cu paznicul care apare in cadrul actiunii din zona destul de populata. Nu va doresc sa simtiti ce am simtit eu atunci cand am venit in fata cladirii,si nu am mai vazut bicicleta acolo. Daca traierea aia as pune-o intr-o conserva, si as arunca cu ea spre hot , ar face pagube mai ceva ca o grenada. Am petrecut cateva ore bune la politie pana am declarat, deoarece inaintea mea era un tip a carui antena a fost furata in dimineata acelei zilei, dar a chemat politia abia la ora 22:00, dupa ce mersese cu masina la tara si inapoi . Un tembel, spunea  politistul ce m-a adus cu masina. Dupa ziua de azi masina e plina de amprente, si el vrea amprentele hotului !?, adaugase colegul lui. Aveam ceva incredere in politie(o greseala), asa ca am stat 1h30min sa dau o declaratie. Cand sa le predau filmarea, mi-au zis sa le pun si codecul video, ca ei nu stie d'astea. Au urmat anunturi pe retele de socializarea, pe care nu-s asa de "sociabil", si cautari in targuri de weekend.Dar in zadar.
   Dupa vreo luna de zile ma impacasem cu ideea. Nu-ti mai pune increderea in niciun paznic, camera,sau lant, imi ziceam. Ma gandeam si la o noua bicicleta. Am fost cat p'aci sa iau una sh, dar nu mi-a convenit si am zis sa mai astept.Si am asteptat.
    Iar astazi, mi-am recumparat acelasi model de bicicleta. De fapt, eu in proportie de 35% am recumparat-o. Poate va ganditi cine a pus restul...nu, nu e nicio varianta care v-ar trece acum prin minte.
     Se intampla cu cinci zile in urma, cand intr-o seara am primit un plic. Era de la colegii mei de la servici, care au strans cu mic cu mare, timp de o luna, o cheta pentru bicicleta mea furata. Nici acum prea stiu cum sa explic acel moment. Pe deoparte am fost jenat, pe de alta foarte surprins dar si bucuros. Tata nici acum nu crede ca au facut un asemenea gest...pentru ca bicicleta nu era chiar ieftina.
     Am tot citit ca unora le-a fost gasita de politie, de prieteni, de necunoscuti. Ma gandeam ca asta mi-e norocul, si ca am de invatat din intamplare. Se pare ca mai mare mi-a fost norocul sa am printre mine asa colegi si prieteni.
     In incheiere, sa nu uitati ca cel mai bun antifurt este pedalatul :)