20 iunie 2011

Ceai când alergi ?

Ție îți place ceaiul negru.Dimineața,la prânz,seara,noaptea,în vise,în cană,în cramă,în ceașcă,pe masă,printre rânduri,pe covor,sus-sus sau afară.
Mie nu știu care-mi place.Asta ți-aș fi răspuns până acum câteva zile dacă m-ai fi întrebat pe care ceai îl prefer mai mult.De astăzi înainte am pregătit un răspuns pentru întrebarea asta:"ceaiul de tei".

Am fost azi-noapte să alerg,ferindu-mă de căldura din timpul zilei.Parcul era mai liber.Câțiva alergători,și toți alergau în sens opus mie,alergau greșit.Pe marginea lacului simțeam aroma a mai multor tei înfloriți.Dădusem două ture de lac,și tot corpul îmi era încins.Parcă simțul mirosului se dezvoltase subit.Aroma florilor de tei era din ce în ce mai pătrunzătoare.Plămânii îmi trăgeau aerul rece ce-l inspiram,cu tot cu emanatia florilor de tei.Mă gâdilau pe gât,le simțeam polenul cum se rostogolea în turbulențe.Îmi ajungea în plămâni unde pătrundea în sângele ce clocotea sub ritmul alert al așchiei din piept,iar mai sus ajungea să elibereze cantități apreciabile de endorfină.And guess what?!? There is no sugar! Trebuia să mă vezi,eram un ceainic cu picioare !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu