7 februarie 2011

Ursul pacalit de vulpe

O data cu primele raze de soare care tradeaza primavara ce sta la panda,ursul a iesit in cautare de job.Hibernarea din iarna,si padurarii care i-au luat portia lunara de miere,l-au infometat de activitate.Este nativ pentru el sa stea cu burta in sus,numarand oile,adormind dupa 30 pagini cu povesti fictive,invartindu-se prin casa cautand in dulapul cu rezerve de extra sweetness,savoarea unei baton de ciocolata invelit de vecina marmota.Insa ii trebuiau bani sa plateasca intunericul pesterii,caldura blanii,facultatea,si multe altele ce-l apasau.
Asadar,in zorii zilei si-a luat puloverul cel nou din lana bruna,si-a pus pantalonii pe el si a pornit spre vulpe pentru a-i onora invitatia la interviu.Latratul celor doi caini din drum il bantuiau in urechi.Azi erau jucausi cu el,aproape ca i-au murdarit pantalonii cei noi.In metrou toate celelalte animale il priveau pe urs cum motaie pe scaun.Doamna bufnita,pensionara,ii examina pe doi tineri hamsteri ce chicoteau aprinsi intr-un secret,reflectand fara regrete la tineretea ei.Cu o statie inainte de vizuina vulpii,concentrarea ursului la pufoasele oi,a fost tulburata de doua maimute urlatoare negre,ce aveau obicei sa adauge "manca-ti-as" in fata oricarui substantiv sau adjectiv.
Vizuina vulpii era de sticla,iar lumina din interior era incarcata cu o energie apasatoare,presiunea timpului si oboseala parca aveau un idicator deasupra capului fiecarui muncitor.Ursul ajunge intr-un final la vulpe in birou.In cele cinci minute in care a asteptat-o,si-a ocupat timpul citind self-improvement books,gasite pe biroul ei:"Cum sa-l lasi fara coada in 3 zile","1001 scuze daca nu ajungi la struguri","Exista viata dupa blana?".
Vulpea isi face aparitia intr-un final si ii spuse:Ursii nu sunt primiti aici!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu